Pe primul loc la mame minore

Mai mult de opt din zece mame și gravide cu vârsta sub 18 ani nu mai merg la școală, iar patru din zece gravide și mame minore nu accesează alte servicii medicale, cu excepția medicinii de familie, pe durata sarcinii, potrivit datelor unei analize a situației mamelor și gravidelor sub 18 ani din România, realizată de Organizația Salvați Copiii. Totodată, două din zece mame minore au mai mult de un copil, iar 32% dintre acestea afirmă că mama lor era minoră când le-a născut.

În anul 2021, potrivit INS, 687 de nașteri au provenit de la mame cu vârsta sub 15 ani; astfel, 45% din nașterile înregistrate în rândul fetelor cu vârste mai mici de 15 ani din Uniunea Europeană provin din România, țară aflată pe primul loc la acest capitol.

Analiza situației mamelor și gravidelor sub 18 ani din România și cea privind situația gravidelor din comunități defavorizate au fost făcute publice în 7 noiembrie, în cadrul dezbaterii organizate de Salvați Copiii România și Senatul României.

Date relevante pentru analiza situației mamelor și gravidelor sub 18 ani din România: 85% dintre mamele și gravidele cu vârsta sub 18 ani nu mai merg la școală, majoritatea acestora abandonând școala înainte de sarcină; una din zece mame sau gravide minore nu a fost niciodată la școală; 75% dintre gravidele și mamele minore au renunțat la școală în gimnaziu; patru din zece gravide sau mame minore nu accesează alte servicii medicale, cu excepția medicinii de familie, pe durata sarcinii; 80% dintre gravidele sau mamele sub 18 ani nu au utilizat nicio metodă contraceptivă, deoarece nu au avut informații despre utilizarea acestora; 75% dintre mamele sau gravidele minore au rude sau cunoștințe care au născut la o vârstă sub 18 ani; 32% dintre acestea afirmă că mama lor era minoră când le-a născut; două din zece mame minore au mai mult de un copil; vârsta medie a tatălui copiilor mamelor minore este de 21 de ani la nivel de întreg eșantion, respectiv 22 de ani dacă tatăl este major: venitul mediu al familiilor mamelor minore este de 1.160 lei, aproximativ 50% dintre familiile mamelor minore având un venit sub 1.000 lei și doar 12% peste 2.000 lei.

Sub raportul accesului gravidelor din comunități defavorizate la servicii medicale, 25% dintre gravidele vulnerabile nu au asigurare medicală. 33% dintre gravide afirmă că nu au făcut analizele recomandate de când sunt gravide. Lipsa banilor este principalul impediment menționat; doar patru din zece gravide afirmă că toate analizele au fost gratuite; doar patru din zece afirmă că au folosit până acum o metodă contraceptivă. În ceea ce privește sursa informațiilor, familia rămâne un factor important, de asemenea procentul celor care spun că nu au fost informate este în continuare ridicat; vârsta medie la nivelul eșantionului este de 25 de ani. În cazul abandonului școlii, 76% dintre femei renunțaseră la școală înainte de sarcină, 18 în timpul sarcinii, iar 7% după naștere. Două din zece persoane identifică veniturile din munci ocazionale ca principala sursă de venit a gospodăriei.

În cadrul dezbaterii amintite mai sus, dr. Alexandru Rafila, ministrul Sănătății, a făcut următoarea apreciere: „Problema este legată de mai multe bariere: accesul la educație și la educație sexuală sunt principalele probleme. Sunt convins că vom putea găsi o soluție astfel încât educația pentru sănătate să devină o disciplină permanentă, adaptată oricărei vârste. Educația poate să genereze un proces care să schimbe lucrurile în bine în ceea ce privește problema mamelor minore. Dar nu putem face educație dacă acești copii nu merg la școală”.

Sursă imagine: fototeca Organizației Salvați Copiii

Advertisement

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s