Copiii care s-au refugiat din Ucraina pentru a trăi în Europa se confruntă cu probleme de sănătate mintală, mai mult de unul din doi copii intervievați simțindu-se neliniștit sau îngrijorat în legătură cu viitorul său, potrivit unui nou raport al Save the Children.

Raportul, intitulat Aceasta este viața mea și nu vreau să irosesc niciun an din ea: Experiențele și bunăstarea copiilor care fug din Ucraina 1, se bazează pe sondaje, grupuri de discuții și conversații cu peste 1.000 de copii refugiați și cu cei care îi aveau în grijă din șapte țări europene: Finlanda, Italia, Lituania, Țările de Jos, Polonia, România și Suedia.

Cercetarea a relevat că pentru copiii refugiați care frecventau școala riscul de a se simți singuri era mai mic, însă ratele de înscriere la școală pentru copiii care au fugit din cauza războiului din Ucraina rămân îngrijorător de scăzute în Europa. Doar o treime dintre copii frecventau școala înainte de vacanța de vară, iar un sfert dintre ei nu intenționau să se înscrie la o școală locală în anul școlar 2022-2023.

Jumătate dintre copiii intervievați au declarat că se simt mai neliniștiți de când au fugit din Ucraina, această cifră ajungând la 78% în cazul copiilor de peste 16 ani.

Mai mult de jumătate dintre copiii intervievați au considerat că situația lor s-ar îmbunătăți dacă ar avea prieteni din comunitatea gazdă (57%), dacă ar avea posibilitatea de a face sport sau de a-și practica hobby-urile (56%) și dacă ar învăța limba locală (54%). Băieții declară, într-o proporție semnificativ mai mare decât fetele, că își doresc să aibă prieteni în comunitatea gazdă (64% față de 52%, respectiv).

Raportul arată că limba este o barieră clară în calea stabilirii de prietenii locale, după cum a explicat Ana, în vârstă de 15 ani, care a fugit în România din Ucraina: „Mă simt un pic inconfortabil aici. Nu mai am prietenii și colegii mei de clasă. Cei mai mulți oameni de vârsta mea nu vorbesc engleza, așa că nu prea pot comunica cu ei. Am câțiva
prieteni, sunt ucraineni pe care i-am cunoscut aici, suntem destul de apropiați.”

Din 24 februarie până în prezent, aproximativ 7,7 milioane de refugiați au fugit din Ucraina pentru a căuta siguranță în alte țări europene, și se estimează că 40% dintre aceștia sunt copii. Mulți copii au fost martori la evenimente dureroase, fiind nevoiți să își părăsească locuințele și să îi lase în urmă pe cei dragi. Guvernele țărilor gazdă au un rol esențial în sprijinirea copiilor, astfel încât probleme precum anxietatea și nefericirea să nu se transforme în probleme de sănătate mintală pe termen lung.

Guvernele s-au străduit să se asigure că copiii sunt înscriși la școală, iar țările cu cei mai mulți refugiați se confruntă cu cele mai mari provocări. Există puțini profesori de limbi străine care să îi ajute pe copiii din Ucraina să învețe limba țării gazdă, iar municipalitățile adesea nu dispun de fonduri pentru a angaja personal didactic suplimentar.

Un portret al Anei (15 ani), și al mamei sale, Nina, care au fugit din Ucraina în România din cauza conflictului – Anna Pantelia. Sursă imagine: fototeca Salvați Copiii