Publicăm în serial texte înscrise la concursul de eseuri intitulat Tinerii, co-creatori ai educației, organizat de CCD Bihor și ISJ Bihor, inspirat de tema propusă de UNESCO pentru Ziua educației din acest an. Lista completă a premiilor o găsiți AICI.

Educația – pasul spre viitor?

Cred că putem cu toții să ne imaginăm sau măcar să înțelegem de ce tinerii joacă un rol esențial în ceea ce privește societatea căreia îi aparținem. Acești tineri ajung să reprezinte baza a ceea ce devenim, ce ducem mai departe și depinde de fiecare dintre noi să ne asigurăm că oferim resursele si mediul potrivit unui viitor progres.

Educația, considerată de unii ca fiind cel mai important stagiu al vieții,  aduce după sine un nou mod de a ne raporta la ceea ce ne înconjoară, prin dezvoltarea neîntreruptă a aptitudinilor, a minții și oferirea unui câmp mai larg al cunoștințelor și al experiențelor. Tinerii sunt supuși majoritar unor astfel de oportunități de învățare. Însă șansele ca aceștia să fie interesați de subiect sunt din ce în ce mai slabe. Lumea se schimbă și odată cu ea și interesele persoanelor. Ne punem întrebarea: Cum facem ca educația să redevină un lucru fascinant, plin de răspunsuri de folos, care să capteze atenția celor dornici de cunoaștere? Fie că este vorba de orele petrecute în școală, la cursuri, în fața profesorilor specializați în domeniu, fie că ne referim la o simplă discuție amicală, o dezbatere sau ascultarea unui podcast, educația face parte din rutina noastră zilnică, chiar și când nu ne dăm seama. De ce unele forme de învățare sunt mai populare și mai eficiente decât clasica sală de clasă, cu cărțile deschise exact la pagina de interes? Aici intervine o idee, câteodată lăsată deoparte, dar cu importanță pe termen lung. Implicarea tinerilor în educație aduce de cele mai multe ori un efect dorit și stârnește motivația pentru studiu a celorlalți, de vârste apropiate. Se poate observa clar, în special în cadrul orelor, când elevilor li se dă mână liberă la creare unor proiecte, că aceștia vin cu inițiative originale pentru a transmite mesajul colegilor, trezindu-le atenția și determină reținerea informației. În sporturi copii învață de mici disciplina și alte valori esențiale precum munca de echipă. Când vine vorba de pasiuni ca arta, cântatul și așa mai departe, inevitabil tinerii vor reține informații despre tot ceea ce implică ocupația, de la personalități marcante, la practicele și competențele specifice, prin simpla aspirație proprie de a excela. De aceea, modernizarea formelor de educație prin implicarea tinerilor este echivalentul unei mișcări de schimbare structurală, pornind de la punctul de vedere că tinerii știu exact ce-i interesează și cum să dezvolte interesul celorlalți din jur.

Prin proiecte de felul Erasmus+, al căror scop este îmbunătățirea educației prin schimb de bune practici și dezvoltarea competențelor personale și profesionale, este vizibil faptul că se încurajează formarea intelectuală de la tineri la tineri, alt indicator al funcționalității contribuirii noilor generații in domeniul educațional. Această implicare, deși constrânsă de temele prevăzute și limitele impuse, provoacă atât motivația individuală , cât și posibilitatea de a experimenta noi forme de învățare, fie ele interactive, digitale, creative sau non-formale. În special în era actuală, când tehnologia este o intervenție constantă în viața de zi cu zi, digitalul și nonconformismul par fi vizibile și în educație. Dacă în timpul liber tinerii au adoptat cele două prin alegeri simple precum modalități de exprimare, vestimentație, comunicare etc., în educație acestea îmbracă o definiție mai restrânsă, însă la fel de importantă, folosindu-se de gândirea critică. Prin aceasta se promovează individualitatea fiecăruia, talentele și aduc în plan idei care fără tehnologie nu ar fi fost realizabile. Datorită actualizării aduse constant de tineri în cadrul a tot ce înseamnă dezvoltare de sine, avem în prezent o gamă mult mai variată de a face cunoașterea accesibilă tuturor, prin proiecte, lecții online de școală, viață, sfaturi și inițiative interesante cum ar fi cluburile extrașcolare. Putem lua ca exemplu în acest sens un club de robotică. O viziune relativ nouă în școli care aduce totuși o multitudine de avantaje. Favorizează dezvoltarea competențelor de rezolvare în mod urgent al problemelor neprevăzute, stimulează creativitatea, sporind nevoia de idei noi constant și învață participanții despre răbdare și menținerea motivației. Crearea unor spații în care fiecare își poate folosi calitățile în scop educațional se datorează minții inovatoare a tinerilor. Completarea sistemului tradițional cu astfel de programe deschid ușa către curiozitate oricărui elev și student.

Prin cele spuse mai sus observăm și ne convingem că implicarea generației tinere produce un efect de dorit în stimularea acestora la educație. Dacă analizăm puțin situația ajungem la concluzia că aceste modernizări nu îi afectează numai pe tineri, ci și pe generația matură prezentă în jurul acestora. Deci cum rămâne cu profesorii, părinții, mentorii și antrenorii, persoane care trebuie să se adapteze mereu la schimbări? Într-un fel, putem spune că între cele două generații există o punte pe care circulă în mod repetat informați, din ambele părți, creându-se un ciclu infinit de adunare și actualizare a cunoștințelor. Este foarte important să recunoaștem legătura aceasta și să o fructificăm în așa fel încât evoluția educației să meargă spre îmbunătățirea potențialului acesteia. Prin provocările pe care le creează zilnic elevii și studenții, formatorii sunt supuși unui proces de continuă dezvoltare profesională și personală. Întrebări neașteptate, perspective noi, personalități pline de energie și entuziasm, metode moderne și provocarea de a rămâne deschis către soluții adaptate, sunt doar câteva din aspectele cu care cei din jurul tinerilor se întâlnesc la fiecare interacțiune cu un public captivat. De aceea e esențial ca aceștia să fie flexibili, creativi și empatici, pentru a contribui și ei la solidificarea unei educații dinamice, care să rămână pe lungă durată.

Atunci când ne referim la tineri și la cei din jurul lor folosim adesea cuvântul creativitate. Este una dintre cele mai importante calități pe care o persoană o poate dezvolta, asigurând o viziune proprie chiar și în situații complexe. Aceasta se consolidează în medii stimulante, prin artă, lectură, jocuri, experiențe diverse și pregătește individul pentru viitor. O putem considera calitatea cea mai importantă pentru a avansa ca societate. Într-un studiu efectuat de Institutul Național pentru Cercetare și Formare Culturală, tinerii au fost întrebați în ce măsură cred că sunt creativi, iar un procent de 96% dintre ei se consideră persoane cu o capacitate crescută de creativitate. Tot în aceeași măsură o văd importantă pentru viața de zi cu zi. În educație rolul creativității a crescut semnificativ, iar astfel de studii dovedesc tocmai ideea că tinerii influențează în egală măsură educația precum influențează și nivelul de educație societatea. Aceasta transformă procesul de învățare dintr-un act monoton  într-o experiență interactivă, în care colaborarea între elevi și aplicarea cunoștințelor teoretice sunt fundamentale. Diferitele moduri în care educația se folosește de creativitate consolidează aptitudinile personale, dezvoltă gândirea critică și urmărește depășirea provocărilor societății. Faptul ca tinerii dau dovadă de un astfel de comportament arată valoarea pe care aceștia o aduc prin implicarea activă în îmbunătățirea educației.

Prin urmare, tinerii reprezintă un factor esențial în realizarea unui plan îmbunătățit de educație, atât în școli, cât și în activitățile extracurriculare. Participarea voluntară trebuie încurajată. Datorită creativității și inițiativelor originale tinerii schimbă activ modul în care este privită educația, iar moda actuală de a deveni o versiune mai bună a propriei persoane are totul de a face cu asta. Astfel educația se îndreaptă înspre a deveni un mediu al deschiderii, în care libertatea de exprimare este prioritară. Implicarea tinerilor este atât un beneficiu, cât și o mișcare comună, care asigură creșterea nivelului educațional la standardele societății.

MARA HAȚEGAN, clasa a X-a

Sursă portret: fototeca personală Mara Hațegan