Voleiul este un sport complex care necesită o multitudine de abilități fizice, cum ar fi reacții rapide la stimuli diferiți, sărituri repetate și munca în echipă. Acesta stimulează creșterea vitezei, forței explozive, coordonării și rezistenței specifice prin structura sa. În același timp, este accesibil și adaptabil nivelului de pregătire al elevilor de gimnaziu.

Transformările fizice şi psihologice semnificative care au loc în perioada gimnazială au un impact asupra capacității de învățare și a adaptării la efort. Deoarece sistemul neuromuscular este mai sensibil la anumite stimuli, aceasta este o etapă bună pentru dezvoltarea calităților motrice de bază. În această perioadă, intervenția metodică și bine organizată poate duce la progrese semnificative și poate ajuta la formarea unor deprinderi motrice stabile.În activitatea practică desfășurată în mediul școlar, am observat existența unor diferențe evidente între elevii care practică un sport organizat și cei care participă exclusiv la orele de educație fizică. Elevii implicați în activități sportive extracurriculare manifestă, în general, un nivel superior al coordonării, vitezei de reacție și rezistenței la efort. Aceste constatări au determinat dorința de a investiga mai aprofundat influența unui joc sportiv specific – voleiul – asupra dezvoltării motrice.

CUVINTE-CHEIE: volei, gimnaziu, calități motrice

Voleiul este un sport foarte formativ, influențând semnificativ dezvoltarea calităților motrice la elevii din gimnaziu. Jocul necesită simultan forță, viteză, coordonare, rezistență și mobilitate ca urmare a alternanței rapide a fazelor de atac și apărare, a necesității unei reacții rapide, a deplasărilor scurte și explozive și a execuțiilor tehnice complexe.

Voleiul ocupă un loc important din punct de vedere al dezvoltării coordonării motrice. Sincronizarea segmentelor corporale, reglarea posturii și orientarea spațio-temporală sunt necesare pentru executarea procedurilor tehnice fundamentale (pasa, preluarea, serviciul, atacul, blocajul). Marinho și das Virgens Chagas (2022) au arătat că nivelul coordonării motrice poate spune cât de bine se descurcă tinerii la volei, subliniind că performanța tehnică și competența motrică generală sunt dependente unul de celălalt. În același sens, Trajković și Bogataj (2020) au arătat că antrenamentul neuromuscular poate îmbunătăți performanța fizică și capacitatea motrice a jucătoarelor de volei tinere.

În volei, forța, în special forța explozivă a membrelor inferioare și a centurii scapulare, este esențială pentru săriturile la atac și blocaj. Nunes și colab. (2021) au demonstrat că jucătorii de volei tineri pot face sărituri verticale mai bune cu antrenamentul neuromuscular integrativ. În plus, Gao și colab. (2025) au descoperit că antrenamentul funcțional este eficient în creșterea forței membrelor inferioare la adolescenții care joacă volei. Acest lucru oferă o alternativă contemporană la abordările tradiționale de rezistență.

Dinamica jocului de volei depinde foarte mult de viteză și agilitate, iar reacția la traiectoria mingii și schimbările rapide de direcție sunt esențiale. Atıcı și Bayrakdar (2025) au arătat că performanța fizică a adolescenților voleibaliști este semnificativ îmbunătățită prin programe bazate pe exerciții pliometrice și de agilitate. În mod similar, Chuang și colab. (2022) au arătat că antrenamentul de agilitate ajută la optimizarea capacităților fizice specifice ale tinerilor care joacă volei. Acest lucru confirmă importanța sportului în creșterea vitezei de reacție și a deplasării.

Deși nu este atât de evidentă în comparație cu alte tipuri de jocuri sportive, rezistența este esențială pentru a menține performanța constantă pe parcursul seturilor și meciurilor. Kryventsova și colab. (2024) au demonstrat că antrenamentul cu voleiul în special îmbunătățește rezistența de viteză la adolescenți. În plus, Peev și colab. (2024) notează diferențele legate de vârstă în creșterea capacităților motrice la voleibaliști, sugerând că este esențial să se adapteze conținutul antrenamentului în gimnaziu.

Voleiul promovează integrarea aspectelor cognitive și psihosociale ale performanței pe lângă dezvoltarea elementelor fizice. Trecroci și colab. (2021) au descoperit că există o legătură semnificativă între funcțiile cognitive și performanța fizică specifică a jucătorilor de volei juniori. Ei au subliniat importanța procesării informațiilor, anticipației și atenției pentru o execuție eficientă a tehnicii. În același timp, Altermann și Gröpel (2025) au arătat că intervențiile de tip coordonativ și de forță pot avea un efect pozitiv asupra atenției adolescenților. Acest lucru sugerează că participarea la activități sportive, cum ar fi voleiul, poate avea un impact pozitiv asupra dezvoltării generale a elevilor.

Voleiul îmbunătățește competențele motrice generale în școli dacă este inclus în activitățile extracurriculare sau în programele de educație fizică. García-Hermoso și colab. (2020) notează că participarea la programe de educație fizică organizate este corelată cu îmbunătățirea aptitudinilor motrice fundamentale și a stării fizice asociate sănătății. În plus, abordările bazate pe joc și gamificarea au potențialul de a spori motivația elevilor și implicarea lor în procesul de învățare (Camacho-Sánchez și colab., 2023; Yan și colab., 2022), ceea ce facilitează dezvoltarea susținută a calităților motrice.

Având în vedere informațiile prezentate în literatura de specialitate, consider că voleiul reprezintă unul dintre cele mai eficiente mijloace pentru dezvoltarea complexă a calităților motrice la elevii din ciclul gimnazial. Specificul acestui joc solicită simultan forța, viteza, coordonarea și rezistența, oferind elevilor posibilitatea de a-și dezvolta capacitățile motrice într-un mod atractiv și dinamic. În opinia mea, valoarea educativă a voleiului este amplificată de caracterul său colectiv, care contribuie nu doar la dezvoltarea fizică, ci și la formarea spiritului de echipă, a responsabilității și a capacității de comunicare. De asemenea, consider că integrarea sistematică a mijloacelor specifice voleiului în lecțiile de educație fizică poate constitui o modalitate eficientă de stimulare a participării active a elevilor și de îmbunătățire a performanțelor motrice generale.

În cele din urmă, voleiul este un instrument eficient și complicat pentru dezvoltarea calităților motrice la elevii din gimnaziu. Această disciplină ajută la optimizarea vitezei, vitezei, coordonării și rezistenței, integrând, de asemenea, dimensiunea cognitivă și socială a activității motrice prin cerințele sale unice. Voleiul poate fi un instrument util în formarea motrică și educațională a elevilor dacă este practicat în mod regulat și adaptat specificațiilor de vârstă.

Voleiul este un sport complex care necesită o multitudine de abilități fizice, cum ar fi reacții rapide la stimuli diferiți, sărituri repetate și munca în echipă. Acesta stimulează creșterea vitezei, forței explozive, coordonării și rezistenței specifice prin structura sa. În același timp, este accesibil și adaptabil nivelului de pregătire al elevilor de gimnaziu.

BIBLIOGRAFIE

Altermann, W., și Gröpel, P. (2023). Effects of acute endurance, strength, and coordination exercise interventions on attention in adolescents: A randomized controlled study. Psychology of Sport and Exercise, 64, 102300.

Altermann, W., și Gröpel, P. (2025). Effects of 8-week endurance, strength, and coordination exercise interventions on attention in adolescents: a randomised controlled study. International Journal of Sport and Exercise Psychology, 23(3), 487-500.

Atıcı, M., și Bayrakdar, A. (2025). Effects of plyometric and agility-based training on physical performance in adolescent male volleyball players: a controlled experimental study. Pedagogy of Physical Culture and Sports, 29(4), 297-307.

Camacho-Sánchez, R., Manzano-León, A., Rodríguez-Ferrer, J. M., Serna, J., și Lavega-Burgués, P. (2023). Game-based learning and gamification in physical education: a systematic review. Education Sciences, 13(2), 183.

Chuang, C. H., Hung, M. H., Chang, C. Y., Wang, Y. Y., și Lin, K. C. (2022). Effects of agility training on skill-related physical capabilities in young volleyball players. Applied sciences, 12(4), 1904.

Gao, Y., Yang, Y., Xian, C., și Wang, Z. (2025). Comparative study of functional training and traditional resistance training on lower-limb strength performance in male adolescent volleyball players: a randomized controlled trial. Frontiers in Physiology, 16, 1629055.

García-Hermoso, A., Alonso-Martínez, A. M., Ramírez-Vélez, R., Pérez-Sousa, M. Á., Ramírez-Campillo, R., și Izquierdo, M. (2020). Association of physical education with improvement of health-related physical fitness outcomes and fundamental motor skills among youths: a systematic review and meta-analysis. JAMA pediatrics, 174(6), e200223-e200223.

Kryventsova, I., Strelnykova, Y., Boichuk, R., și Wnorowski, K. (2024). Volleyball as a means to develop speed endurance in girls aged 16-18.

Marinho, B., și das Virgens Chagas, D. (2022). Can motor coordination level predict performance on volleyball skills in youth?(¿ Puede el nivel de coordinación motora predecir el rendimiento en habilidades específicas de volea en los jóvenes?). Retos, 45, 195-201.

Nunes, A. C., Cattuzzo, M. T., Faigenbaum, A. D., și Mortatti, A. L. (2021). Effects of integrative neuromuscular training and detraining on countermovement jump performance in youth volleyball players. The Journal of Strength și Conditioning Research, 35(8), 2242-2247.

Peev, P., Hristov, O., Nurja, A., Lazov, S., Petkova, P., Zdravcheva, M., … și Andonov, H. (2024). AGE-RELATED DIFFERENCES IN THE DEVELOPMENT OF MOTOR ABILITIES IN VOLLEYBALL. Journal of Applied Sports Sciences, 8, 11-26.

Trecroci, A., Duca, M., Cavaggioni, L., Rossi, A., Scurati, R., Longo, S., … și Formenti, D. (2021). Relationship between cognitive functions and sport-specific physical performance in youth volleyball players. Brain Sciences, 11(2), 227.

prof. dr. EMIL BONDAR,

RAHELA COVACI

Sursă imagine: fototeca Emil Bondar