După cum ați putut afla din prima parte a interviului cu prof. Demeter Ignác, profesor metodist și formator la CCD, editorul cărții Oportunități de educație online în timpul pandemiei (în lb. maghiară), lucrarea, în curs de apariție la Editura Didactica Militans, încearcă să exploreze partea pozitivă a unui interval care a impactat puternic educația în întreaga lume, și anume cei aproape doi ani de pandemie.  

Prof. Demeter a semnat prefața volumului și a editat contribuțiile pe marginea acestui subiect, primite din partea unor profesori contributori. „În fiecare an, organizăm o sesiune de comunicări științifice, iar o dată la doi ani scoatem un volum pe teme de actualitate pedagogică; în 2020, de pildă, tema generală a fost e-learning-ul. Acesta este volumul cu numărul șase și include 17 contribuții, venite din partea unor cadre didactice din întreg județul. Unul dintre texte este scris în colaborare cu un profesor din Debrețin. În alți ani, contribuțiile erau într-un număr mai substanțial, în jur de 35, dar probabil profesorii resimt și ei un recul din punct de vedere psihologic, după pandemie. Dacă e să enumerăm câțiva autori, aș aminti-o pe dna prof. Bereczki Andrea-Brigitta, care a fost curioasă să afle de la elevii ei dacă învățatul online este mai eficient decât învățatul în școală. Surpriză: 82,6% dintre cei 168 liceeni intervievați au răspuns NU. Dna educatoare Biró Sára a subliniat în contribuția sa importanța mediului cald, ocrotitor al grădiniței, în cazul celor mici, care nu poate fi înlocuit cu nimic. Dna prof. Demeter Emőke-Csilla a ales o temă a cărei actualitate nu se diminuează niciodată: evaluarea. În online, nu toate metodele pot fi transformate – poate nici nu trebuie – dar cert este că profesorii, folosind Google Classroom, după doi ani reușesc să se decurce”.

Contribuțiile de acest fel trebuie să conțină și o parte teoretică, și una practică, aplicabilă la clasă, dar această a doua componentă este mai slab reflectată, probabil din cauza contextului inedit, care ne obligă pe toți să ne reinventăm.

Prof. Demeter prezumă că acesta s-ar putea să fie ultimul volum în format fizic, din această serie, date fiind condițiile și direcțiile pe care se reașază școala și editarea:  „Ar trebui mers pe online în viitor”.

Volumul include și o bibliografie selectivă, conținând circa 15 autori, pentru cei care doresc să aprofundeze această temă și să se familiarizeze cu experiența internațională a unor cadre didactice, legată de subiect.  Citând un autor prezent la bibliografie, Radó Péter, care vorbește despre viitorul școlii, așa cum îl poate acesta prognoza, prof. Demeter reamintește câteva imperative de bun-simț: copiii acestui viitor digital, care a și început deja, vor fi isteți, în parametri care vor depăși simplele abilități de scris, citit, socotit, vor putea să folosească tehnologia într-o multitudine de forme, incluzând aici recuzita scolastică – tablă smart, inventarul laboratoarelor de informatică, videoproiectoarele, iar acest proces de învățare se va face în paralel cu o post-alfabetizare digitală a profesorilor.

„Nu e suficient să ai instrumente, trebuie să educi profesorii astfel încât să le folosească, doar așa obținând rezultate. Dacă au pe cineva în școală care îi ajută, și profesorii învață mai repede și devin mai motivați”, spune prof. Demeter.

Domnia-sa apreciază că intervalul de cursuri online a coborât profesorul de pe un piedestal, „ceea ce e bine, dintr-un anumit punct de vedere. Dacă ne uităm la Suedia sau Finlanda, acestea sunt țări în care profesorul are un statut, recunoscut de întreaga societate, decurgând și din faptul că selecția care se operează este foarte riguroasă, iar profesori ajung doar cei mai buni. La noi, la unele discipline există o concurență foarte mare, iar la altele – mai mică. La Limba română, de pildă, sunt foarte mulți aspiranți, ca de altfel și la Limba maghiară. Cei care știu cel puțin două limbi străine nu vin în învățământ, se duc în sfera privată, or ca să intri și să rămâi în școală trebuie să ai stofă de pedagog”.

Deși textele sunt în maghiară și mai degrabă specifice învățământului în această limbă, editorul consideră că materialele sunt de interes și este realist să vorbim despre o traducere a lor în limba română, pentru a acoperi o plajă mai mare de cititori: „Până la urmă, toți profesorii s-au lovit de aceleași probleme în pandemie și, eventual, ar putea folosi soluții care apar aici”.

În finalul dialogului nostru, l-am rugat pe prof. Demeter să facă o mică predicție privind educația, aflată într-un moment de răscruce: „Vorbim despre școala virtuală și profesorul digital. În China, dar și alte țări, au apărut deja hologramele, copiii sunt monitorizați de camere inteligente, iar reacțiile lor subtile sunt analizate în timp real de algoritmi de inteligență artificială. Sunt o mulțime de filme pe acest subiect… Din mișcarea pupilelor, profesorul vede dacă elevul e atent sau nu, așa că, treptat, noi devenim un link între copil și Artificial Intelligence. Rămâne de văzut cum se va implementa așa ceva în învățământul românesc. Personal, eu cred că încă 30 de ani profesorul va mai fi la catedră”.

Editorul recomandă această lucrare tuturor cadrelor din județ care predau în limba maghiară. Cei interesați o vor putea consulta îndată ce se tipărește, la Biblioteca CCD, unde vor găsi mai multe exemplare.

SCHOOL Bit vă va ține la curent îndată ce volumul iese de la tipar.

Sursă portret: fototeca personală Demeter Ignac